- başbuzúc
- s. m., pl. başbuzúci
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
başbuzúc
Look at other dictionaries:
başbuzuc — BAŞBUZÚC, başbuzuci, s.m. Ostaş voluntar, fără soldă, din trupele otomane neregulate, care trăia din jaf. ♦ Persoană apucătoare, violentă şi grosolană, care încalcă regulile de convieţuire socială. – Din tc. başibozuk trupe neregulate . Trimis de … Dicționar Român
